Miercuri, Ion Buşagă, primarul de la Berislăveşti, a declarat că nu se consideră vinovat de acuzaţiile pe care i le aduc procurorii DNA, iar adeverinţa care se presupune că ar fi dovada numărul unu împotriva sa a fost redactată greşit de un funcţionar din primărie, nicidecum de el.

Pe data de 17 decembrie, procurorii DNA Piteşti au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Ion Mohanu (preşedinte al Obştei de Moşneni Pripoara-Surdoiu) – în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals, ambele în formă continuată; Ion Buşagă (primarul comunei Berislăveşti) – în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată; Nicolae Talpoş (agent agricol în cadrul Primăriei Berislăveşti) – în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de fals intelectual şi complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: “Pe baza unei înţelegeri prealabile, în perioada aprilie 2007 – noiembrie 2009, inculpaţii Mohanu Ion, Buşagă Ion şi Talpoş Nicolae au indus şi menţinut în eroare instituţii ale statului şi reprezentanţi ai acestora cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor mari suprafeţe de teren forestier, având drept consecinţă un prejudiciu de 19.932.089,089 lei în dauna statului român. Concret, cei trei inculpaţi au prezentat ca adevărată o faptă mincinoasă, respectiv că anterior naţionalizării, Obştea de Moşneni Pripoara Surdoiu ar fi deţinut în proprietatea sa o suprafaţă de 669,70 ha teren forestier în Pădurea Dăngeşti-Trupul de pădure Groşi. În realitate, această suprafaţă de teren aparţinuse Eforiei Spitalelor Civile şi, întrucât nu fusese revendicată de succesorii acesteia, terenul revenea statului român, nu obştei menţionate”. Procurorii mai spun că Mohanu “a folosit înscrisuri falsificate în cadrul unui dosar civil având ca obiect reconstituirea a dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 669,70 ha teren forestier, aflat pe rolul Judecătoriei Brezoi şi, ulterior, la Tribunalul Vâlcea”. Pe baza sentinţei pronunţate de instanţă, rămasă definitivă în 2009, membrii Comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 Perişani şi Berislăveşti, dar şi membrii Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată, au emis titlurile de proprietate asupra terenurilor din Vâlcea, în cursul anului 2011. “O parte din documente au fost falsificate şi înregistrate la primăria Berislăveşti de coinculpaţii Buşagă Ion şi Talpoş Nicolae.
În această modalitate, în patrimoniul Obştei de Moşneni Surdoi-Pripoara, a intrat, fără drept, suprafaţa de 669,70 ha reprezentând fond forestier. Prin săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, se constată că s-a produs un prejudiciu statului român, în valoare de 19.932.089,089 lei, reprezentând valoarea terenurilor şi a masei lemnoase. (…) În vederea recuperării prejudiciului, s-a dispus instituirea sechestrului penal până la concurenţa sumei de 19.932.089,089 lei pe bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Mohanu Ion, Buşagă Ion şi Talpoş Nicolae. De asemenea, s-a aplicat a sechestrului penal pe terenul în suprafaţă de 669,70 ha, fond forestier, aparţinând Obştii de moşneni Pripoara Surdoiu, ce a fost introdusă în cauză ca parte responsabilă civilmente”, se mai arată în comunicatul dat publicităţii de către DNA.

În Vâlcea, există tot mai multe magazine în care se vinde inclusiv peşte stricat. Zilele trecute, după ce mai mulţi cititori ne-au invitat să mergem să cumpărăm – spre exemplu – Doradă din hală sau de lângă Kaufland, ne-am convins de acest lucru. Le-am întrebat pe vânzătoare dacă peştele este proaspăt, iar acestea, văzându-ne cu un copil de mână, ne-au recomandat un alt produs. Aceeaşi reacţie a fost în toate magazinele indicate de cititorii noştri, semn că ori OJPC-ul nu-şi face datoria, ori inspectorii sunt pe mână cu comercianţii.

Sunt instituţii în care, la sfârşit de an, se freacă menta pe bani publici. Este şi cazul Direcţiei de Sănătate Publică – Vâlcea, unde, ca să dăm şi un exemplu, începând de pe 19 decembrie sau poate chiar dinainte, “specialiştii” nu le mai fac copiilor exudatul nazal şi faringian, chiar dacă în acest sens au trimiteri de la medicii de familie. Printre 4-5 guri de cafea şi un pachet-două de ţigări, explicaţia lor este că, până pe 3 ianuarie, nu mai muncesc. Atunci, de ce nu stau acasă şi, mai ales, pentru ce sunt plătiţi în această perioadă? Drama şi mai mare este că nepăsarea lor îi costă cel mai mult pe copii. Sunt părinţi care vin tocmai de la Zătreni pentru a-şi examina copii. Pentru asta, cheltuiesc bani pe drum şi pierd timp, ceea ce nu e deloc normal.

pentru apartamentul de pe strada Lucian Blaga

Romeo Rădulescu (PD-L) a pierdut alegerile pentru funcţia de primar al Râmnicului, dar a rămas, în viziunea unora de la USL, cel mai de temut adversar. Nu, nu e glumă. Cei care îl consideră “veşnic duşman de moarte” se tem de el atât de tare încât nici măcar acum nu au curajul să ducă o luptă directă cu el. Acesta este adevărul. De altfel, cum bine se ştie, singurii care i-au reamintit lui Romeo Rădulescu că nu este zeu, cum ajunsese să se creadă la un moment dat, am fost noi şi, evident, Mircia Gutău, care a pus cireaşa pe “tort”, dar a făcut şi “frişca”. Atunci, ce rol are Emilian Frâncu în toată această poveste? Păi, el este copilul care se înfruptă acum din tort şi stă cu ochii în patru să nu-i şterpelească cineva vreo felie.
În ultimele săptămâni, mulţi dintre angajaţii din primărie – care sunt consideraţi drept “oamenii lui Romeo” sau chiar ai lui Mircia Gutău – au fost aruncaţi în stradă. Se presupune că noua Putere le-a desfiinţat posturile de teamă că aceştia ar răspunde în continuare la comenzile foştilor lor şefi sau că, la un moment dat, ar putea sifona din instituţie informaţii legate de ilegalităţi ce ar urma să fie puse în scenă. Una dintre victimele “războiului” încă neterminat cu Romeo Rădulescu este fosta secretară a pedelistului, Luiza Ştefănescu. Imediat după alegeri, aceasta a fost transferată la Grădina zoologică. Apoi, a fost mutată la cea mai de jos muncă. Iar acum, în prag de Anul Nou, a fost lăsată fără loc de muncă. Şi asta nu este tot. Primăria Râmnicului a dat-o în judecată pentru apartamentul pe care l-a cumpărat de la instituţie, deşi firesc ar fi fost ca această problemă să fie reglată direct cu Romeo Rădulescu. În definitiv, ea nu greşise cu nimic. Făcuse doar o cerere. Nu ea a aprobat-o, nu ea a semnat din partea primăriei contractul de vânzare-cumpărare, dar pentru că, aşa cum spuneam, unii sunt mai puţin bărbaţi decât alţii, au considerat că este mai uşor să îndrepte armele împotriva celor mai slabi.
Să nu vă imaginaţi că ne-am răzgândit în privinţa lucrurilor greşite făcute de Romeo Rădulescu şi pe care le-am taxat în perioada în care el administra oraşul. Nu susţinem că e normal sau legal ceea ce a făcut, ci doar ni se pare absurd ca oalele să se spargă în capul altora. După cum am mai arătat, apartamentul cumpărat de Luiza Ştefănescu de la primărie făcea parte din proprietatea privată a municipiului, fiind construit din fondurile statului, în perioada 1982-1983. Prin raportul nr. 29259/29.09.2010, Romeo Rădulescu, în calitate de primar, a stabilit destinaţia de locuinţă de serviciu pentru acest imobil, iar prin repartiţia nr. 15.460/25.01.2011 i l-a dat Luizei Ştefănescu. Mai târziu, în baza Legii nr. 85/1992, aceasta a cerut să-l cumpere. Solicitarea sa a fost aprobată de Romeo Rădulescu, după care tânăra a făcut un împrumut pentru a-l achita în rate. Probabil că, pe parcurs, a mai investit câteva mii de euro pentru a-l amenaja. Cu un avocat bunicel, poate câştiga acest proces sau poate renunţa la locuinţă dacă i se returnează suma investită… şi care nu este deloc mică. Asta înseamnă că, din toată povestea, va pierde primăria, vom pierde noi, cei care plătim taxe şi impozite. În niciun caz nu vor pierde şmecherii.

• afaceri de domeniul DNA în perioada în care Marian Diaconescu a fost director

În septembrie 2011, Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea a încheiat cu Romsys SRL un “contract de antrepriză” care avea ca obiect execuţia unor lucrări de introducere a reţelei cu fibră optică. Valoarea totală a acestuia s-a ridicat la 10.236.059,16 RON, sumă la care s-a adăugat TVA (2.456.654,20 lei). Ulterior, Romsys a subcontractat lucrările firmei Rokura, pentru o valoare care nu este precizată nicăieri, fiind marcată ca şi “confidenţială” în termenii şi condiţiile prevăzute în contractul de subantrepriză şi execuţie a lucrărilor (nr. 4053 / 17.11.2011).

Din analizele realizate de specialişti, a rezultat că aceste lucrări nu erau şi nu sunt strict necesare şi “nu condiţionează buna funcţionare a hidrocentralelor în regim de dispecerizare la distanţă şi de funcţionare fără personal operativ”. Argumentele administratorului judiciar Euro Insol sunt cât se poate de clare şi de convingătoare. În primul rând, o reţea de fibră optică permite transmisiuni de date la mare distanţă, standardele uzuale fiind de minim 10.000 Mb/s, în timp ce necesarul cumulat pentru transmisia de date pe o locaţie, conform proiectului tehnic, nu depăşeşte 100 Mb/s (din care peste 90% – trafic video). Iar asta în situaţia în care, de la dispecerat, se urmăreşte live sistemul de supraveghere. Astfel de necesităţi de comunicare pot fi acoperite cu uşurinţă de furnizorii naţionali de comunicaţie voce/date (Romtelecom, Orange, Vodafone) prin legături de tip MPLS (multi packet label switching) cu bandă garantată de minim 10MB/s/locaţie, cu echipamente de comunicaţii închiriate cu porturi voce/date, la costuri de 460 lei/locaţie/lună. Mai mult decât atât, inelele de fibră optică aval şi amonte se închid prin furnizori de servicii de date externi, fără a se asigura o securizare minimă a fluxului de date, ceea ce înseamnă că, astfel, Hidroelectrica finanţează o soluţie tehnică nesigură, la costuri colosale. De asemenea, s-a constatat că valoarea Contractului de antrepriză (în jur de 2.275.000 euro, fără TVA) este mult mai mare decât costurile de închiriere a unor echipamente de comunicaţii de la Romtelecom (aproximativ 20.000 euro / an). Un alt aspect extrem de important: conducerea operativă de la sistemul energetic naţional al exploatării amenajărilor hidroenergetice bazate pe sisteme SCADA, invocată ca necesitate şi justificare a încheierii Contractului de antrepriză şi a Contractului de subantrepriză, este o mare aiureală, întrucât sistemul de comunicaţie voce-date cu fibra optică a fost proiectat să funcţioneze pe o cale clasică (fir de cupru, VPN, transmisie radio). De altfel, în Studiul de fezabilitate „Reţea fibră optică SH Râmnicu Vâlcea”, întocmit de SC ISPH SA în baza contractului nr. 191-11.11/09.11.2006, reiese că lucrările ce fac obiectul Contractelor de antrepriză şi subantrepriză se încadrează în categoria investiţiilor care nu produc venituri şi nici nu au fost identificate posibile reduceri ale cheltuielilor de exploatare ca urmare a realizării reţelei de fibră optică. Foarte interesant este şi faptul că nu a fost analizată posibilitatea implementării unei variante mai ieftine, cu reţea de fibră optică pozată în pământ – pentru porţiunile pe care această soluţie era posibil de aplicat.

Specialiştii de la Euro Insol au analizat şi preţurile contractate în raport cu cele de pe piaţă. În ceea ce priveşte switch-urile (64 bucăţi) cu management de tip industrial (8 porturi E.D.S- 408 A-3S-SC-T), s-a constatat că, în oferta furnizorului, aceste echipamente sunt la preţul de 10.159 lei/buc. Ori, acestea pot fi achiziţionate la preţul de 1.789 USD / bucata (6.260 lei). Rezultă, aşadar, o diferenţă de preţ de 249.536 lei la 64 bucăţi. O soluţie ar fi fost şi aceea de înlocuire a switch-urilor de tip industrial cu adaptor DIN RAIL la rack 19”, cu switch-uri normale Gigabit, 2/4 porturi de fibră optică, respectiv 24/48 porturi de date Gigabit ethernet. Diferenţa de preţ dintre soluţia contractată şi alternativa menţionată ar fi de aproape 4 miliarde lei vechi.

Probleme similare s-au descoperit şi la sursa industrială model DR-75-24 (64 bucăţi). Aceste echipamente se pot achiziţiona de pe piaţă la preţul de 119 USD (aproximativ 416,5 lei), faţă de 721,28 lei – cât este preţul contractat prin Contractul de antrepriză, ceea

ce conduce la o altă diferenţă semnificativă, de 19.505,92 lei / 64 bucăţi. Alternativ, şi aici, exista varianta utilizării unor switch-uri Cisco, caz în care sursele industriale n-ar mai fi necesare, alimentarea făcându-se direct la 220 V. Prin eliminarea surselor prevăzute în varianta contractată, preţul contractului cu Romsys s-ar fi diminuat cu 46.161,92 lei. SH Rm. Vâlcea a achiziţionat şi 24 de convertoare ethernet 10 BXT la interfaţa serială RS 232 – model Nport 5110A-T. Aşa cum era de aşteptat, şi acestea s-au contractat la o valoare mai mare decât cea de piaţă, costurile suplimentare sau, altfel spus, pierderea pentru Hidroelectrica fiind de 20.044,80 lei. La valori mult mai mari decât cele de piaţă au fost cumpărate şi 28 de interfeţe FXS 4P/FXO 4P model MVP 410 EU. În acest caz, costurile suplimentare şi pierderea pentru Hidroelectrica a fost de 99.546,16 lei. Tot din contractul de antrepriză, aflăm că s-a mai contractat “sursă de alimentare neîntreruptibilă echivalentă cu o funcţionare fără alimentare de 3 ore, model SAET 00-VCC-1X100AH-230 Vca”. În acest caz, costurile suplimentare şi pierderea pentru Hidroelectrica a fost de 268.100 lei. S-a cumpărat, de asemenea, cablu optic submersibil în râuri şi lacuri, tip URC – 1 LW 1.9, în lungime totală – mare atenţie! – de 77.300 metri liniari. Pe piaţă, preţul pe metrul liniar al fibrei optice submersibile, cu caracteristici tehnice echivalente şi în conformitate cu cerinţele caietului de sarcini, tip SM-MEWE-3, este de circa 17 lei/ml. Faţă de preţul ofertat, rezultă o diferenţă de 2.660.666 lei. Nu în ultimul rând, s-a cumpărat cablu optic OPUG, model MMC-0625, îngropat, pentru digurile lacurilor de acumulare. Dacă la proiectare se avea în vedere posibilitatea utilizării cablului cu fibră optică îngropat în diguri, acolo unde era posibil, s-ar fi obţinut un preţ cu cel puţin 1.722.225 lei mai mic.

Menţionăm că, în perioada în care s-a încheiat acest contract păgubos pentru Hidroelectrica şi, implicit, pentru statul român, în funcţia de director al SH Rm. Vâlcea, se afla Marian Diaconescu.

va urma

În urma cercetărilor făcute la SH Rm. Vâlcea, s-a constatat că şi “soluţia de printing” aleasă a fost una păguboasă pentru Hidroelectrica. În data de 30 septembrie, Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea a încheiat cu Romsys SRL un acord cadru de servicii care, ulterior, a fost modificat printr-un act adiţional, valoarea totală a serviciilor fiind de 7.886.544 lei (1.872.290,8 EUR), fără TVA. În baza acestui acord, SH Rm. Vâlcea şi Romsys au încheiat contractul subsecvent de servicii nr. 104 / 30.09.2011 şi actul adiţional nr. 1 / 01.06.2012, având ca obiect prestarea unor servicii de imprimare şi copiere în valoare de 1.949.245,8 lei, fără TVA. Contractul subsecvent pentru anul 1 a încetat pe 30 septembrie 2012. În baza aceluiaşi acord, s-a încheiat şi un contract de subcontractare “Acord HP Client pentru Managed Print Services nr. 4223 / 26.09.2011″. Din analizele făcute, a reieşit că toate aceste servicii reprezintă pierderi pentru Hidroelectrica, costurile soluţiei alese fiind cu 5.193.744 lei mai mari decât achiziţionarea tuturor echipamentelor de imprimare şi copiere pentru sediul central şi sucursale. Mai mult decât atât, din verificările efectuate de către administratorul judiciar Euro Insol, s-a constat că, în realitate, la data încheierii Acordului cadru şi a Contractului subsecvent, în toate birourile de la sediul central al societăţii şi în sucursale, existau echipamente de imprimare şi copiere care erau gestionate de către salariaţii companiei, inclusiv în ceea ce priveşte înlocuirea consumabilelor.

Surse din Hidroelectrica ne-au dezvăluit că serialul “Tunuri de milioane de euro la Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea” a generat valuri foarte mari în interiorul companiei, însă fostul director, Marian Diaconescu, a avut cea mai ciudată reacţie. După ce s-a adunat ciob cu ciob de pe jos, “baroneţul” ar fi avut o ieşire foarte vulcanică, acuzându-l pe Dan Băviţă de apariţia articolelor din Arena. Ba mai mult, în loc să bage capul în pământ, de ruşine, Diaconescu l-ar fi ameninţat pe actualul manager al SH Rm. Vâlcea că se va prezenta şi el la concursul pentru funcţia din care a fost demis. Sfatul nostru este să-şi scoată din cap această idee trăsnită, pentru că, din câte am auzit, avocatul Remus Borza, proprietarul Euro Insol, administratorul judiciar de la Hidroelectrica, încă mai are pata pusă pe el, după ce a descoperit acele nereguli şi se poate enerva atât de tare încât să sape şi mai mult şi să găsească şi alte găuri. În ceea ce priveşte informaţiile apărute în ziar, lucrurile sunt cât se poate de simple. Acestea apar în documente publice, ce pot fi accesate pe Internet şi de un copil de clasa a II-a.

Săptămâna viitoare, social-democratul Ion Stănescu, primarul comunei Suteşti, va face lumină în cazul cercetat de procurorii DNA, care au dispus trimiterea sa în judecată sub o acuzaţie ce sună foarte ciudat: “tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor”.

Primarul din Suteşti consideră că presa locală s-a grăbit să-l critice şi a precizat că, zilele viitoare, după ce va citi dosarul cap-coadă, va demonta acuzaţiile care i se aduc. În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, la data de 30 mai 2011, Ion Stănescu, în calitate de primar al comunei Suteşti, a prezentat Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Vâlcea o cerere de finanţare aferentă unui proiect de modernizare a trei drumuri de exploatare de pe raza localităţii, iar în acest sens “a solicitat sprijin financiar în valoare de 2.169.747 lei (528.176 euro) din fonduri comunitare şi, în susţinerea cererii sale, a prezentat mai multe înscrisuri falsificate (ex. studiu de fezabilitate, studiu geotehnic, aviz al Inspectoratului de Stat în Construcţii, inclusiv o anexă a unei hotărâri de guvern)”. În final, cererea de finanţare depusă de autorităţile din Suteşti a fost declarată neeligibilă, semn că nu s-a făcut niciun aranjament, la niciun nivel, pentru fonduri. În plus, oricât de mult am iubi noi DNA-ul, ne vine greu a crede că un primar ar fi în stare să falsifice documente din care, personal, nu ar avea nimic de câştigat. Pentru că această concluzie se desprinde din documentele date publicităţii până acum: că Ion Stănescu şi-ar fi riscat libertatea pentru a le crea condiţii mai bune de trai cetăţenilor din Suteşti. Am crede mai degrabă varianta unor greşeli făcute de proiectanţi sau de alte persoane care s-au ocupat de întocmirea dosarului.

va urma

Săptămâna trecută, Dumitru Iliuţă, patronul unei firme de construcţii din Olanu, ne-a contactat pentru a se plânge că procurorul Nicolae Almaşi i-ar fi tras o ţeapă de 6500 de euro, rezultată din neachitarea unor lucrări la casa pe care magistratul o deţine în comuna Bujoreni. Omul de afaceri susţine că Almaşi îl duce „cu zăhărelul” de vreo patru ani, cu toate că el şi-a respectat toate obligaţiile prevăzute în contractul de prestări servicii încheiat pe 22 mai 2008. „Îmi spune mereu să stau liniştit, că o să-mi dea banii. Mai nou, m-a rugat, vezi chipurile, să intru în legătură cu soţia dumnealui, că îmi dă dânsa banii, dar, când am încercat să o sun, aceasta avea numărul de telefon nealocat. Eu sufăr de insuficienţă renală cronică şi am probleme cardiace grave. Va trebui să mă tratez prin dializă. Am nevoie de aceşti bani pentru a mă trata, dar şi pentru a le plăti salariile angajaţilor mei. Regret că o persoană de talia dumnealui îşi pătează reputaţia prin asemenea ţepi ordinare”, s-a plâns Dumitru Iliuţă. (L.C.)

Reabilitarea Şcolii nr. 5 a fost una dintre cele mai controversate lucrări din perioada în care Romeo Rădulescu şi Mircia Gutău conduceau Primăria Râmnicului. În momentul de faţă, această achiziţie cu cântec este anchetată de procurorii anticorupţie şi s-ar putea lăsa cu arestări.

Din primele cercetări, a reieşit că tema de proiectare pentru lucrările de reabilitare a clădirii şcolii şi sălii de sport nu a fost aprobată de primar. Partea şi mai hilară a lucrurilor este că nici fişa de date a achiziţiei nu a fost aprobată de edilul şef de la acea vreme. Totuşi, pe 15 iunie 2009, în SEAP, a fost postată invitaţia nr. 214420 pentru “amenajări interioare + exterioare, împrejmuiri spaţii”. Procedura a fost suspendată în aceeaşi zi şi nu există elemente că ar fi fost reluată după aceea. Trei luni mai târziu, SC Garo Construct SRL a depus un formular de ofertă (1.684.812 lei, fără TVA; durată de execuţie: 6 luni).

Fără licitaţie

Ofertantul nu a detaliat însă valoarea de proiectare şi nu a respectat fişa de date (pagina 123) privind defalcarea pe preţuri unitare. Această condiţie nu a fost îndeplinită nici de propunerea sa tehnică. În documente, a mai fost depistată şi o decizie a comisiei de evaluare (nr. 4499/25.06.2007), numai că aceasta, după cum probabil aţi bănuit, are legătură cu alte achiziţii, mai vechi. Posibile falsuri apar şi în procesul verbal de deschidere a ofertei depusă de SC Garo Construct SRL, care este înregistrat pe 9 septembrie 2009, dar este “încheiat pe 29.05.2009″ şi nu reflectă nici valoarea propunerii financiare. Iar asta nu e tot. În raportul procedurii, se menţionează că anunţul a fost publicat în SEAP pe 15.08.2009 “ca urmare a modificării temei de proiectare”, însă tema modificată nu există. Pe 11 septembrie, este dată o dispoziţie de şantier, nesemnată de primărie, prin care se renunţă la înlocuirea tâmplăriei şi se execută terenul de sport. Constructorul prezintă un centralizator de ofertă conform temei de proiectare, fără devize sau aprobarea beneficiarului. Apoi, Garo Construct vine cu un deviz ofertă pentru terenul de sport: 368.422 lei, fără TVA, dar şi cu un centralizator conform unei dispoziţii (din 21.10.2009) care nu există. Valoarea lucrărilor creşte la 383.902 lei, fără TVA, adică nu a mai corespuns cu oferta. Pe 21-22 octombrie 2009, primarul deleagă atribuţiile către viceprimar.

Tun de peste 20 mld. lei vechi

Tot atunci, apare şi primul contract între Garo Construct şi Primăria Râmnicului, pentru “proiectare şi execuţie lucrări de reabilitare la Şcoala nr. 5 (acoperiş, faţadă, sală de sport, teren de sport) şi care se ridică la valoarea totală de 2.004.926,28 lei. În contract, apar condiţii noi. Durata de execuţie nu mai este de 6 luni, ca în ofertă, ci de 26 de luni. Mai mult decât atât, documentul nu a primit viza controlului financiar preventiv. Ulterior, între constructor şi primărie, se încheie un act adiţional, la care se anexează centralizatorul în care valoarea terenului de sport nu mai este cea din ofertă, ci de 383.902 lei, fără TVA. Abia în martie 2010, Consiliul Local a aprobat studiul de fezabilitate. În lunile care au urmat, au început să curgă facturile: 197.000 lei, 259.843,38 lei, 38.900 lei, 614.734,58 lei. Aşa, ajungem pe 31 decembrie 2011, când durata de execuţie a contractului a expirat.

Conducerea Şcolii nr. 5, nemulţumită de calitatea lucrărilor executate

De reţinut ar mai fi şi faptul că, până la această dată, constructorul nu a informat primăria despre lucrări executate şi nedecontate şi nici nu a prezentat devize ofertă pe toată lucrarea. În februarie 2012, Primăria i-a transmis firmei Garo Construct o invitaţie la conciliere în vederea rezilierii contractului, de comun acord, dar nu a primit niciun răspuns. În schimb, o lună mai târziu s-a trezit cu o situaţie de lucrări în valoare de 31.615,39 lei, care, însă, nu putea fi verificată neexistând devize. Constructorul a venit cu prin mai 2012 cu nişte situaţii, dar greşite. În aceeaşi perioadă, conducerea Şcolii începe să reclame unele deficienţe în ceea ce priveşte lucrările executate. În loc să repare ceea ce nu a făcut bine, firma a transmis primăriei o nouă variantă de devize ofertă, dar tot greşite. Şi, ca să pună şi bomboana pe colivă, în iulie, a cerut recepţia finală a lucrării. Foarte tare, nu-i aşa?

Miercuri, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a emis o ordonanţă de reţinere pe numele lui Dan Liviu Dumitru, fost lucrător la Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare. Ieri, procurorii au propus arestarea preventivă a poliţistului, pe o perioadă de 29 de zile, Tribunalul Vâlcea admiţând cererea acestora. Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, Dan Liviu Dumitru ar fi creat un prejudiciu de 7 miliarde lei vechi, în perioada 2010-2012 el păcălind mai multe persoane care doreau să-şi înmatriculeze maşinile. Poliţistul le-ar fi promis că îi ajută să plătească taxe de înscriere mai mici, dar banii nu ajungeau la ANAF, ci rămâneau în buzunarele sale.
Tot în această săptămână, ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Vâlcea au prins-o în flagrant pe M.E., infirmieră la Spitalul de Urgenţe – Vâlcea, în timp ce primea de la D.L. suma de 1.700 lei pentru a-i facilita angajarea ca asistent medical la această unitate. Având în vedere probatoriul administrat în cauză, procurorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de M.E. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prev. şi ped. de art. 257 alin.1 C. pen. rap. la art.5 şi 6 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, iar după audierea învinuitei procurorul a dispus reţinerea acesteia pentru o perioadă de 24 de ore. La începutul acestei săptămâni, persoana a fost prezentată Tribunalului Vâlcea cu propunere de arestare preventivă pe 29 zile, care a fost respinsă, fiind dispusă măsura obligativităţii de a nu părăsi localitatea pe 30 de zile.

Astăzi, procurorii de la DNA Piteşti au făcut percheziţii la Primăria Râmnicului, la sediul RTV Vâlcea UNU şi la locuinţa liberalului Emilian Frâncu.

Oficial, procurorii nu au spus despre ce este vorba, însă, potrivit unor surse din administraţie, astăzi, Emilian Frâncu, primarul Râmnicului, ar fi fost prins în flagrant în timp ce primea o şpagă de 20.000 euro de la un om de afaceri care ar avea legătură cu lucrările de la pasajul de pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, investiţie pentru care municipalitatea a primit în jur de 24 mil. lei de la UE. Oamenii legii s-au interesat şi de un contract suspect cu “Vâlcea 1″, post de televiziune pe care edilul, în urmă cu ceva vreme, i l-a transferat socrului său.

25 aprilie 2013 Nr. 377/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă inculpatul FRANCU EMILIAN VALENTIN, primar al municipiului Râmnicu Vâlcea, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită. Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmite de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
La începutul anului 2013, primăria Râmnicu Vâlcea a încredinţat unei firme un contract de prestări de servicii în valoare de 200.000 euro, având ca obiect lucrări de amenajare a unor spaţii publice din municipiul Râmnicu Vâlcea. În luna ianuarie 2013, inculpatul Frâncu Emilian Valentin i-a pretins unui denunţător, administratorul firmei căreia îi fusese încredinţat contractul de prestări de servicii în valoare de 200.000 de euro, un procentaj de 10% din această sumă. După finalizarea lucrărilor menţionate în contractul de prestări de servicii şi plata unei prime tranşe din banii datoraţi de primărie, la data de 22 aprilie 2013, inculpatul Frâncu Emilian Valentin, i-a pretins aceluiaşi denunţător să îi remită, printr-un intermediar, suma de 50.000 lei pentru ca, în schimb să semneze documentele care condiţionau efectuarea plăţii celei de-a doua tranşe către firma denunţătorului, în contul prestării de servicii al căror beneficiar era primăria Râmnicu Vâlcea. De asemenea, inculpatul i-a mai solicitat aceluiaşi denunţător să mai achite şi suma de 40.000 lei, disimulată într-un contract de sponsorizare, după plata ultimei tranşe pentru prestarea serviciilor de către firma denunţătorului. La data de 25 aprilie 2013, conform înţelegerii anterioare, denunţătorul i-a remis inculpatului Frâncu Emilian Valentin, prin intermediar, suma de 50.000 lei, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante. Inculpatului Frâncu Emilian Valentin i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală, iar la data de 25 aprilie 2013, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat la Tribunalul Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE – DNA

Ieri, procurorii DNA au făcut percheziţii la Primăria Râmnicului, la sediul RTV Vâlcea UNU şi la locuinţa liberalului Emilian Frâncu. Câteva ore mai târziu, i-au săltat pe primar, pe Vasile Avram şi pe Aura Constantinov, directorul televiziunii.

Procurorii au refuzat să ofere presei detalii despre anchetă, însă, potrivit unor surse din administraţie, în aceeaşi zi, Emilian Frâncu, primarul Râmnicului, ar fi fost prins în flagrant în timp ce primea o şpagă de 20.000 euro de la un om de afaceri care ar avea legătură cu lucrările de la pasajul de pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, investiţie realizată cu finanţare europeană. Oamenii legii s-au interesat şi de un contract suspect cu “Vâlcea 1”, post de televiziune pe care edilul, în urmă cu ceva vreme, i l-a transferat socrului său.

Ion Matei va fi primar interimar

Cu o zi înainte, Emilian Frâncu se întâlnise cu reprezentanţii firmei Confort Timişoara, cu ocazia montării primei grinde a pasajului de pe B-dul. Tudor Vladimirescu. Conform surselor noastre, seara, primarul Râmnicului a avut o nouă întrevedere cu aceştia, deşi orice demnitar întreg la minte ar fi evitat, având în vedere că această societate comercială are o mulţime de probleme, de la insolvenţă, până la faptul că patronul, Georgică Cornu, este cercetat de DNA.
În momentul de faţă, având în vedere cele întâmplate, Ion Matei (PSD) se poate considera deja primar interimar al Râmnicului. De altfel, se ştia că Emilian Frâncu îi dăduse social-democratului drept de semnătură încă de anul trecut.
Ieri, după ce au aflat ultimele veşti, liberalii au decis să amâne alegerile pentru şefia PNL Rm. Vâlcea, care erau programate duminică.

Ovidiu Dulăcioiu

Potrivit unor surse judiciare, zilele trecute, procurorii au finalizat rechizitoriul împotriva primarului Emilian Frâncu, care, din aprilie, se află în arestul Poliţiei Capitalei.

După cum se ştie, la finele lunii trecute, Tribunalul Bucureşti au decis arestarea pentru 29 de zile a edilului din Râmnicu Vâlcea, acuzat de fapte de corupţie. Potrivit DNA, la începutul acestui an, Primăria Râmnicului a încredinţat firmei arhitectului Sorin Dragoş Popescu un contract în valoare de 200.000 de euro, având ca obiect “lucrări de amenajare a unor spaţii publice din oraş”.

Va rămâne în arest încă 60 de zile

„După finalizarea lucrărilor menţionate în contractul de prestări servicii şi plata unei prime tranşe din banii datoraţi de Primăria Râmnicului, în data de 22 aprilie, Emilian Frâncu i-a pretins denunţătorului sa îi remită, printr-un intermediar, suma de 50.000 lei pentru ca, în schimb, să semneze documentele care condiţionau efectuarea plăţii celei de-a doua tranşe către firma acestuia”, susţin procurorii anticorupţie. Cum, zilele trecute, aceştia au finalizat rechizitoriul, este de aşteptat ca Emilian Frâncu să fie trimis în judecată, dar şi să fie ţinut în arest alte 60 de zile. Pe surse, am aflat că starea psihică şi de sănătate a primarului nu sunt tocmai în regulă, ceea ce face ca regimul de detenţie să fie greu de suportat pentru el.

Din 6 saci cu acte, DNA a păstrat doar 14 documente

La momentul arestării lui Frâncu, în data de 25 aprilie, procurorii DNA au ridicat din sediul Primăriei Râmnicului un mare volum de documente – în total, 6 saci cu acte. S-au făcut fel de fel de speculaţii privind colaboratorii lui Frâncu şi eventualitatea ca şi aceştia să aibă probleme, însă nimic nu s-a concretizat. Marţi, 14 mai, la sediul Primăriei au fost returnaţi cei şase saci, din care au fost reţinute de către DNA doar 14 documente. Interesant, pentru că din cauza principală s-ar putea disjunge alte speţe care privesc afectarea banului public de către cei puşi să-l administreze, nu să-l folosească în interes personal. (S. C.)

• Societatea Comercială Onilserv SRL, acuzată că a încasat ilegal 2 miliarde de lei vechi

Primarul Ion Vasile şi viceprimarul Georgian Fulgescu au refăcut documentaţia privind introducerea sistemului de alimentare în comuna Pesceana, iar zilele viitoare o vor posta în SEAP, în vederea atribuirii lucrărilor.

Ion Vasile va introduce alimentarea cu apă pe toată lungimea DJ 677 A, dar şi în satele Ursoaia, Lupoaia şi Negraia (parţial)

Social-democraţii au anunţat că, după desemnarea firmei câştigătoare, va începe introducerea sistemului de alimentare cu apă pe toată lungimea DJ 677 A, dar şi în satele Ursoaia, Lupoaia şi Negraia (parţial). “Este vorba despre 17 kilometri de reţea. În momentul de faţă, la Pesceana, nu există sistem de alimentare cu apă. Tot ca noutate, pot să vă spun că am făcut un proiect şi pentru canalizare – 5,5 kilometri. La ambele, finanţarea va fi prin PNDL (fosta Hotărâre de Guvern 577)”, a subliniat primarul Ion Vasile. Social-democratul a mai spus că, în scurt timp, va fi actualizată strategia de dezvoltare locală, iar anul viitor va încerca să dea marea lovitură.

Se continuă asfaltarea drumului din Negraia pe o lungime de 5,5 km.

“La Pesceana, infrastructura este la pământ. Ca să prindem din urmă celelalte localităţi, trebuie să gândim proiecte mari, iar investiţii de anvergură nu putem realiza decât cu bani europeni, după ce apare noul ghid, pentru 2014-2020. Pentru asta ne pregătim. Până atunci, încercăm să dăm înainte cu paşi mai micuţi. Acum, spre exemplu, avem în vedere să continuăm asfaltarea drumului de la Negraia – încă 5,5 kilometri. Drumul are peste 7 kilometri, dintre care în jur de 2 s-au asfaltat pe timpul fostului primar. Bine, acum, şi cei 2 kilometri făcuţi trebuie recondiţionaţi. Au fost executaţi cu o firmă – Onilserv şi există numai probleme”, a dezvăluit alesul PSD.

Firma Onilserv, dată în judecată pentru 5 mld. lei vechi

Intrând în detalii, Ion Vasile a făcut cunoscut că “nu sunt garanţii oprite, nu s-a făcut nici măcar recepţie”. “S-a ales praful! Suntem în litigiu cu acea firmă. Ne judecăm pentru vreo 5 miliarde de lei vechi. 2 miliarde le-a plătit în plus (n. red. – nejustificat) fostul primar. Sunt lucrări neexecutate şi încasate de constructor. N-a turnat stratul doi… e o întreagă poveste. Este detaliată în raportul Curţii de Conturi. S-a făcut o compensare în 3: Onilserv a cedat STRABAG-ului creanţa, dar pe urmă Primăria Pesceana a dat banii de două ori, la ambele firme. În fine, sperăm să recuperăm banii, printr-o poprire, de la primăria Orleşti sau Ioneşti. Avocatul nostru aşa spunea: că Onilserv are de încasat nişte bani de acolo”, a precizat alesul PSD. El a explicat însă că, din fericire, acest contract cu cântec a fost semnat doar pentru asfaltarea a 2 kilometri din drumul de la Negraia. “Lucrările pentru diferenţa de 5,5 km. le vom scoate la licitaţie. Am refăcut proiectul, am luat avizul de la mediu şi parcurgem restul procedurilor”, a completat Ion Vasile, care nu părea să ştie că firma Onilserv este patronată de Ionel Giuran, preşedintele PC Vâlcea, structură politică aflată în alianţă cu PSD. Probabil însă că şi dacă ar fi ştiut, n-ar fi contat, menirea sa, cum el însuşi declara, fiind aceea de a apăra interesele localităţii sale.

• deşi este acuzat de DNA că a prejudiciat statul român cu peste un milion de euro

În perioada 2007-2008, doi ziarişti de la “Arena”, Octavian Herţa şi Eduard Dulăcioiu, au făcut dezvăluiri importante despre câteva dintre afacerile cu cântec puse în scenă sub “bagheta” lui Ovidiu Crăpătureanu, director al RAR – Vâlcea la acea vreme.

În prezent, Guvernul USL îl ţine şef la ARR – Vâlcea

Cu un tupeu fără margini, Ovidiu Crăpătureanu le-a făcut plângeri penale şi a încercat să-i ţină cât mai ocupaţi pe cei doi ziarişti, nevoiţi să dea cu subsemnaţii pe la mai multe organe de anchetă. În aceeaşi perioadă, liberalul a fost promovat de Guvernul Tăriceanu şi a început să “lucreze” la un alt nivel. Dezvăluirile au continuat, dar nimeni nu lua nicio măsură. Spre surprinderea noastră, după 5 ani, DNA îl trimite în judecată pentru “abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave”, însă chiar şi în aceste condiţii rămâne liber şi este menţinut de Guvernul USL într-o funcţie importantă de conducere la Autoritatea Rutieră Română (ARR). Mai mult decât atât, am primit informaţii potrivit cărora, zilele trecute, Ovidiu Crăpătureanu ar fi fost trimis la Piteşti la nişte cursuri de perfecţionare plătite de stat. Nu, nu este nicio glumă.

După 5 ani, DNA l-a trimis în judecată

În rechizitoriul pe care l-au întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada 3 iunie – 16 septembrie 2008, inculpaţii Crăpătureanu Ovidiu – director general al RAR-RA şi Câmpeanu Flavius Cristian – director tehnic, sub pretextul construirii unui poligon de încercări autovehicule, au făcut demersuri pentru achiziţionarea unui teren în suprafaţă de 536.140 mp., situat în extravilanul comunei Roata de Jos, judeţul Giurgiu, la un preţ cu mult mai mare decât valoarea sa de piaţă, cauzând instituţiei şi, implicit, statului român, un prejudiciu pe peste un milion de euro, reprezentând diferenţa dintre preţul de achiziţie (1.179.508 euro) şi valoarea de piaţă a terenului (102.999 euro) la data cumpărării. Potrivit comunicatului dat publicităţii, zilele trecute, de către DNA, terenul în cauză a fost achiziţionat prin încălcarea procedurilor privind evaluarea ofertelor de vânzare bunuri imobile, la un preţ de 2,2 euro/mp, în condiţiile în care vânzătorul terenului anunţase public, prin mijloace de informare în masă, o ofertă de vânzare a terenului la preţul de 0,75 euro/mp. “De asemenea, memoriul tehnic de realizare a poligonului, semnat de inculpatul Câmpeanu Flavius Cristian, în calitate de director tehnic, a fost întocmit nedocumentat şi nerealist, atât din punct de vedere al costurilor de amenajare cât şi al dimensiunilor. Astfel, configuraţia terenului pentru construirea poligonului a fost modificată de mai multe ori pentru ca, în final, să corespundă cu suprafaţa de teren oferită spre vânzare. Regia Autonomă – Registrul Auto Român s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 1.076.509 euro, reprezentând prejudiciul adus instituţiei prin încheierea Contractului de vânzare – cumpărare a terenului. În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând celor doi inculpaţi. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti”, a mai făcut cunoscut Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Departamentului Naţional Anticorupţie. Să sperăm că acesta este doar începutul, iar DNA va lua la purecat şi modul în care a fost achiziţionat terenul de la Râureni, dar şi alte afaceri marca “Ovidiu Crăpătureanu”, pentru care trebuie să plătească.

Deputatul Traian Dobrinescu a declarat că, în situaţia în care se dovedeşte că Emilian Frâncu este vinovat, firesc ar fi ca acesta să-şi dea demisia. Parlamentarul a precizat însă că, în momentul de faţă, nu se ştie acest lucru. “Ştim că i s-a schimbat încadrarea de la “luare de mită” la “tentativă de însuşire de bani necuveniţi”. Este cu totul altceva. În plus, până ce instanţa dă un verdict, nu are de ce să-şi dea demisia. Gândiţi-vă la situaţia în care îşi dă demisia şi, în final, se constată că nu a fost vinovat. Ce face?”, a întrebat, retoric, liberalul. El a menţionat că nici partidul (PNL) nu i-a cerut să demisioneze. “Am înţeles că domnul Frâncu a întrebat partidul: să-şi dea demisia sau nu? Şi i s-a spus să nu şi-o dea. Normal, aşteptăm să se pronunţe instanţa. Şi, repet, dacă s-a schimbat încadrarea, înseamnă că lucrurile sunt puţin şubrede”, a completat Dobrinescu. Reprezentantul PNL a făcut câteva referiri şi la activitatea DNA, arătându-se nemulţumit de rezultate. Parlamentarul a sugerat că, până acum, această instituţie nu a rezolvat prea multe cazuri de mare corupţie, sancţionând în general doar micile găinării.

Potrivit unor surse din administraţia publică locală, ieri, Curtea de Conturi l-a chemat la “raport” pe deputatul Romeo Rădulescu, fost edil şef al municipiului.

Conform informaţiilor noastre, neconfirmate oficial, în timpul controlului pe care îl face în această perioadă la Primăria Râmnicului, Curtea de Conturi ar fi găsit cheltuieli de aproximativ 600 de milioane lei vechi cu protocolul, asta însemnând cafea, apă minerală, plată şi alte mărunţişuri. Această sumă s-ar fi cheltuit în mandatul lui Romeo Rădulescu, care, ieri, a fost chemat la primărie să dea explicaţii. Vestea că fostul edil a fost chemat la “raport” le-a descreţit un pic frunţile celor de la USL, care au pierdut procente însemnate în oraş după disponibilizările de la Oltchim şi arestarea lui Emilian Frâncu. Ei sunt încrezători că, în condiţiile în care au găsit probleme la protocol, atunci când vor ajunge la lucrări, inspectorii vor descoperi nişte “bombe” care îi vor pune “capac” parlamentarului.

Anul trecut, publicaţia noastră anunţa în premieră că oameni cu funcţii importante în IŞJ Vâlcea şi mai mulţi directori de şcoli din Râmnic vor avea probleme cu DNA din cauza achiziţiei unor materiale de curăţenie de la o firmă din Olt, la preţuri de 6-9 ori mai mari decât cele de pe piaţă.

Ulterior, Poliţia Economică şi Departamentul Naţional Anticorupţie au descoperit o mulţime de nereguli, însă anchetele se află abia la început. Recent, Constantin Drugan, directorul Colegiului Naţional Alexandru Lahovari, a făcut câteva afirmaţii pe marginea acestui subiect, însă, ieri, a simţit că trebuie să explice şi mai clar anumite lucruri. “Afirmaţia mea a fost următoarea: Am fost înştiinţat prin telefon de către domnul inspector Oprea Ion (din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Vâlcea) că va sosi la şcoală pentru a oferi gratuit nişte materiale de igienizare din partea Primăriei, precizând că această ofertă s-a făcut mai multor şcoli. Materialele au fost primite şi s-a semnat un aviz de expediţie”, a spus Drugan. Directorul C.N. Alexandru Lahovari a menţionat însă că, după trei săptămâni, un alt reprezentant al ISJ Vâlcea, Popa Ovidiu, a venit la şcoală cu o persoană de la firma care a oferit materialele, aducând documente de plată. “În următoarea etapă, m-am adresat personal Poliţiei din Rm. Vâlcea, făcând şi alte demersuri, iar problema acestor materiale este în curs de cercetare de către persoanele abilitate. Precizez că nu am făcut niciodată afirmaţia următoare: Două persoane de la Primărie au venit cu detergenţii…”, a mai precizat Drugan, dorind probabil să înlăture suspiciunile potrivit cărora această afacere ar fi fost coordonată de cineva din jurul lui Ion Matei.